Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for ianuarie 2010

despre pantofi in general…

(system of a down – roulette pe fundal…si ganduri care zboara…)

i have a problem that i cannot explain…i have no reason, why it should’ve been so plain…have no questions but i sure have excuse…i lack the reason why i should be so confused…

…revenind…

stiti cum e cu lucrul ala pe care-l vreti mult, dar mult, inimaginabil, incomprehensibil, nemasurabil de mult? ala care, la un moment dat, cu cat trece mai mult timp pana il obtineti ajunge sa devina pasiune, obsesie, scop in sine…? am zis „pana cand” pentru ca atunci cand vrei ceva atat de inimaginabil, incomprehensibil, nemasurabil de mult, il vei obtine in mod sigur pana la urma. si tu stii asta…undeva chiar si-n cel mai ascuns gand…stii ca il vei obtine tocmai pentru ca ti-l doresti atat de mult.

acum, partea misto in asta (in unele cazuri, ca exista si exceptii retarde) e ca intensitatea dorintei si timpul asteptat sunt direct proportionale cu satsifactia obtinerii si chiar cu valoarea aprecierii pe care o vei avea intotdeauna pentru respectivul lucru. bine…asta daca esti un om cat de cat normal…si nu un masochist care se chinuie sa obtina ceva si pe urma se plictiseste…

iti mai aduci aminte uneori cate ai facut pentru a obtine lucrul ala…si esti instantaneu fericit cand il vezi acolo, al tau. poate in timp se prafuieste…sau poate se demodeaza, sau poate se deterioreaza…tu il vei vedea mereu cu aceiasi ochi cu care l-ai vazut si prima data, cand te-ai hotarat ca vei face orice e necesar ca sa-l obtii.

un sentiment frumos…de satisfactie, implinire, fericire sublima…

dar oare cum sunt privite lucrurile pe care le-ai obtinut usor? te mai intereseaza macar?

Read Full Post »

marea iubire a vietii

am tot auzit pareri si „profunzisme” cum ca in viata exista o singura iubire adevarata, ca fiecare om are o singura sansa la aceasta iubire suprema…bla bla.

as fi si n-as fi de acord cu aceasta conceptie mirobolanta. sa „ma” explic…

nu cred ca exista o „iubire adevarata”…cred ca exista o iubire mare, extraordinara, care depaseste orice sentiment ai fi avut pana la momentul respectiv. cred intr-adevar ca poti iubi o singura data in viata cu atata dorinta, pasiune, dedicare totala, prostie, obsesie si orbire. si nu pentru ca a doua oara nu ai mai fi capabil de aceste sentimente…ci pentru ca daca exista o „a doua oara” inseamna ca prima a esuat, inseamna ca ai suferit enorm si inseamna ca nu iti vei mai permite vreodata sa iubesti in felul acela, datorita unui sistem de conservare ce apare in mod natural.

acum…aceasta mare dragoste in viata se poate intalni o singura data sau niciodata. daca iubesti, dar nu in acest „mare fel” si consideri ca pentru tine este suficient, atunci iti ucizi singur sansele de a intalni aceasta iubire pasionala si obsesiva si ramai la ce ai, fara sa cunosti vreodata sentimentul. daca ai intalnit sentimentul…exista iarasi 2 variante: fie ramane „marea iubire a vietii” pentru ca a dat roade, fie ai parte de o dezamagire la fel de mare ca si dragostea pe care ai nutrit-o si nu-ti mai permiti in vecii vecilor sa te apropii macar de sentimentul acela.

asa ca da, cred in „marea iubire a vietii”, dar nu o vad ca pe vreun soi de iubire adevarata, in ideea in care ce a fost pana acolo sau ce urmeaza sunt iubiri false. cred in marea iubire a vietii ca fiind sentimentul acela care te arde, te mangaie, te arunca si te prinde in acelasi timp, te face sa nu mai fii tu fara sa poti macar sa ai vreo obiectie la ceea ce ti se intampla…

si mai cred ca nu esti om pana nu iubesti asa…si nu mai esti om nici dupa ce a trecut peste tine.

ca sa ramai om…trebuie sa mentii marea iubire a vietii…sa ai norocul sa ti-o impartaseasca cineva.

Read Full Post »

…in care te gandesti la tot si parca nu-ti pasa de nimic.

…in care totul pare prea complicat si vrei doar sa te lasi in voia sortii…

…in care te gandesti ca daca te lasi in voia sortii si nu-ti convine ce iese, iti vei da cu pumnii in cap pentru ca nu ai facut ceva atunci cand trebuia…

e una din zilele-alea in care te gandesti la tine si incerci sa-ti dai seama daca ti se potriveste situatia. una din zilele in care esti apatic si, in caz ca nu ai probleme, sigur ti le faci acum, gandind asa…

e una din zilele in care asculti versurile melodiilor si gandesti aiurea…la tot si toate…

doar una din zilele in care te intrebi daca esti ok…si nu stii ce sa-ti raspunzi, desi totul pare sa incline inspre un „da” categoric.

just one of those days…cand nu faci altceva decat sa gandesti…

Read Full Post »

si noi tot in Viena…

…acolo unde s-au dus toti romanii de Sarbatori. acolo am fost si noi…ca deh! doar nu era sa-i lasam singuri…

insa, pot afirma cu mana pe inima (ficat, plamani si ce mai vreti voi) ca NU am participat la construirea mormanelor de gunoi de pe strazi, NU am facut parte din categoria „beata pe strada, abia stand in picioare, tarandu-ma din club acasa”, NU am gasit un taxi liber la 3 dimineata, pe 1 ianuarie 2010, NU am stat intr-un singur club in noaptea aia, NU am vazut vreodata atata haos pe metru patrat.

ce AM facut…a fost sa vizitam cat putem si la ore cat mai nepotrivite (mereu cand nu mai era deschis), sa facem Revelionul pe strada in fata Parlamentului, sa ne plimbam din club in club pana ne-am stabilit intr-un pub, sa ma cert cu jumatatea pentru ca eu la 3 vroiam sa plec din pub si nimanui nu-i pasa, sa ne ratacim pe strazile Vienei pentru ca nu am gasit taxi si nu mai gaseam nici clubul din care iesisem, sa ratam micul-dejun (intre 7-9 dimineata…ha ha! ce gluma buna) si sa ne distram la maxim in cele 5 zile de calatorie.

si-acum….(sunet de tobe…) POZE !!!

la metrou…prin Wien.

in fata Parlamentului

la Hofburg.

40, 65, 90 euro – tur scurt, mediu, lung.

Arad – platesti 1, primesti 2, astepti o ora…

Read Full Post »